Ce ideal - iubirea

Se spune, ca esti cu adevarat fericit atunci cand iubesti, nu atunci cand esti pe culmile succesului in cariera. Si pentru ca se spune asa ceva, inseamna ca trebuie sa fie extrem de greu sa gasesti persoana potrivita pe care s o iubesti, pentru ca asta simti doar pentru cineva care merita. Sentimentele cele mai de pret se pastreaza pentru cei mai spciali oameni.

Si ajungem la concluzia ca fiecare traieste pentru a iubi pe cineva, e ca si cand ai face un bine atat de gratuit unui individ ce poate fi personificat doar prin sentimentele tale fata de el. Il transformi din anonim in cineva, in cea mai importanta persoana din viata ta. Acum putem intreba: care este idealul, sa fii iubit si sa devii cineva, sau sa iubesti si sa dai viata cuiva pentru a doua oara?

Putem analiza din prisma orgoliului, “nu vreau sa fiu facut cunoscut de cineva, vreau EU sa initiez pe cineva”, iar atunci cand el nu exista: “vreau sa gasesc pe cineva sa ma scoata din anonimat, sa evoluez pe scara societatii”. Poti alege linistit ce fel de iubire adopti, si ce te face fericit.

Un lucru e bun, iubirea nu vine daca ai 20 de ani de scoala, daca te ai chinuit zile intregi sa termini un proiect, daca ai fsot cuminte cand erai mic...nu conteaza cat de perseverent esti in ceea ce faci, nu trebuie deloc sa depui efort, e cel mai bun lucru care ti se paote intampla stand degeaba, fiind tu insuti!

SOS FaceBook!!

Cu totii am avut/avem sau nu cont pe Hi5, pe MySpace, pe Facebook. Toate bune si frumoase, pana cand aceste site-uri de socializare, devin site-uri matrimoniale. Preferatul meu a devenit astfel, Facebook, unde nu mi s-a parut ca exista multe “persoane-spam” (cum le numesc), care sa ceara un ID de mess pentru “a ne cunoaste mai bine”, insa astazi s-a intamplat…(bine s-a intamplat si mai inainte, dar prefer sa dramatizez mai mult :)) )

Here you go: “Spam-guy: Cu toate ca nu te cunosc, mi-am permis sa trag cu ochiul la profilul tau...shi mi s-a parut dragutz...iar tu o tipa k...Ai vreun id sa ne cunoastem si noi mai bine:P?....Te-am pupat ai grija de u”.

Observati va rog limbajul "pitziponcesc" :))

How terrible is wisdom, when it brings no profit to the wise

Am auzit replica asta intr un film, si m-a marcat profunzimea ei..drept urmare am postat-o pe toate site urile posibile, ca status pe mess, si acum ii dedic un blog. Poate pentru ca am fost martora la o gandire inteleapta, dar folosita in detrimentul persoanei respective, si lucrul asta m-a pus pe ganduri. Daca stai sa te gandesti, la ce-ti poate folosi o minte stralucita, daca nu ai posibilitatea sa o arati? Sau, sa arati cat de stralucit esti, dar sa nu stii sa profiti de ea?.. putem vorbi aici despre matematica, fizica, chimie, sau despre simpla “scoala a vietii”, toate implica o anumita gandire, care poate fi luata ca “wisdom” , intelepciune.

Se presupune ca daca esti intelept, stii sa te descurci oricat, oricunde, dar degeaba ai intelepciune, daca nu esti intelept.. Inteleptul si-a inteles capacitatile, inteleptul stie cum sa-si focalizeze singurul lui atu, intelepciunea, dar un om care inca nu a gasit un echilibru intre intelepciune si propria persoana (inteleptul) nu poate beneficia de nimic. Este mai comun decat majoritatea oamenilor. Aici ar urma interbarea, oare pot exista atat de multi oameni intelepti, dar care nu sunt constienti de asta pentru ca n-au stiut sa o arate? Intelepciunea aduce numai lucruri benefice, se presupune ca te salveaza din multe, dar de cate ori poate nu a devenit propriul dusman? Poti sa-ti formezi mai multe idei intelepte despre o anumita situatie, dar cum stii care este varianta perfecta? Aici apare partea negativa (how terrible is wisdom), cand este irosita pe nimicuri, sau nu este facuta alegerea corecta (when it brings no profit) si nu aduce nimic bun, ba poate chiar distruge.

Astfel, inteleptul nu este acela care detine intelepciunea, este cel care o manuieste cel mai bine, si o foloseste pentru propriul beneficiu.

PS: cred ca mi-e dor sa fac subictul II de la bacul la romana :))